Site blog

Pagină: 1 2 ()
Imaginea Gavril Rodica
de către Gavril Rodica- miercuri, 21 iunie 2017, 07:18
Oricine

Buna dimineata!

Am primit mesajele doamnelor Mihaela Bostan si Carmen Epure, referitoare la actualiarea informatiilor referitoare la rezultatele concursurilor online Milionarul cunoasterii 2017.

Pentru ca nu am gasit, pe pagina concursului, modalitatea de a incarca pe platforma baza de date actualizata, am trimis pe e-mail fisierele cu actualizari, catre d-na Mihaela Bostan, saptamana trecuta, iar azi dimineata, si d-nei Carmen Epure.

Le multumesc coordonatorilor pentru oportunitatile oferite - concursul Milionarul cunoasterii, la fel ca si celelalte activitati competitionale, sunt foarte apreciate de elevi si de profesori. Din pacate, in acest an, alegerea perioadelor diferite pentru saptamana Scoala Altfel a creat decalaje si disfunctionalitati in accesarea platformei la momentele dedicate. Aceasta a fost situatia in cazul nostru, cel putin, si le adresez scuze coordonatorilor pentru intarzieri si nepotriviri.

Atasez la mesaj arhiva cu fisierele actualizate pentru elevii coordonati de mine.

Inca o data, felicitari pentru efortul depus, pentru rezultatele obtinute, si calde urari de vacanta placuta!

Cu respect,

Prof. Rodica Gavril

Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi” Notosani

 
Imaginea ȘTEFAN OPREA
de către ȘTEFAN OPREA- miercuri, 3 mai 2017, 23:22
Oricine

Sfinții Zotic, Atal, Camasis și Filip de la Niculițel (jud.Tulcea) sunt prăznuiți pe 4 iunie

Acești sfinți fac parte din grupul celor 36 de mucenici care au pătimit pe pământul țării noastre, în vechiul Noviodunum, Isaccea de astăzi, în perioada 319-324, când domnea împăratul Liciniu

Potrivit altor cercetători, Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasis și Filip de la Niculițel au pătimit fie in vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), fie în jurul anilor 370-372, pe vremea domniei regelui got Athanaric. 

 
Oricine
•Sfântul Vasile cel Mare (330-379) a fost un mare Sfânt Părinte al Bisericii Răsăritene, arhiepiscop al Cezareei Capadociei, teolog și autor de scrieri ascetice. Este unul din Sfinții Trei Ierarhi, împreună cu Ioan Gură de Aur și Grigorie de Nazianz („Teologul”).
Prăznuirea lui se face în fiecare an în ziua de 1 ianuarie.
 
Imaginea ȘTEFAN OPREA
de către ȘTEFAN OPREA- miercuri, 3 mai 2017, 23:17
Oricine

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu).

Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

 
Imaginea ȘTEFAN OPREA
de către ȘTEFAN OPREA- miercuri, 3 mai 2017, 23:15
Oricine
•Mănăstirea Neamţ este aşezată la o distanţă de 12 kilometri nord-vest faţa de Cetatea Neamţului, pe valea    râuşorului Nemţişor.
•Mănăstirea Neamţ mai este numita si "Ierusalimul ortodoxiei romane".
•Tradiţii locale puternice, in mai multe versiuni, dovedesc existenţa mănăstirii la sfârşitul celui de-al XIV-lea secol
 
Imaginea ȘTEFAN OPREA
de către ȘTEFAN OPREA- miercuri, 3 mai 2017, 23:11
Oricine
  • Cel între sfinți Părintele nostru Nicolae al Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni a fost arhiepiscop de Mira, în sudul Asiei Mici (Turcia de azi), în secolul al IV-lea.
  • Sfântul Nicolae este sfânt ocrotitor al multor țări (în special în Grecia și Rusia) și orașe, dar și al celor ce practică diferite meserii, ca de exemplu marinarii.
  • Biserica face prăznuirea Sfântului Nicolae pe 6 decembrie (data adormirii și praznic principal), precum și la 9 mai (mutarea moaștelor sale) și pe 29 iulie (data nașterii sale).
 
Imaginea ȘTEFAN OPREA
de către ȘTEFAN OPREA- miercuri, 3 mai 2017, 23:07
Oricine
  • Primele învăţături le-a primit în casa părinţilor. Apoi, mergând la Roma, a învăţat greaca şi latina, arta vorbirii şi filosofia.
  • A primit botezul la vârsta de 20 de ani, din mâinile papei Liberios. La Treveri, în Galia, a descoperit viaţa mănăstirească. La Roma a intrat într-o obşte de prieteni, unde a început învăţătura Scripturii şi a cunoscut catacombele romane.
 
Imaginea ȘTEFAN OPREA
de către ȘTEFAN OPREA- miercuri, 3 mai 2017, 23:02
Oricine
•          Fericitul Augustin s-a născut la 13 noiembrie 354, în Tagaste. Tatăl său nu era creştin şi s-a botezat numai pe patul de moarte, dar în schimb, mama sa, Monica, era o fierbinte credincioasă.
•          Augustin a învăţat mai întâi în Tagaste, apoi în Madaura şi Cartagina. Fiind foarte înzestrat, a deschis o şcoală de retorică la Cartagina, ca după aceea să meargă la Roma şi Milano.
•          În tinereţea lui a cunoscut şi o viaţă de destrăbălare şi abateri de la dreapta credinţă. La Milano a început să se apropie mai mult de Dumnezeu. Acolo a cunoscut pe dumnezeiescul episcop Ambrozie şi a fost încântat de cuvântările acestuia. Mama sa, Sfânta Monica, plângea necontenit, rugându-se lui Dumnezeu pentru îndreptarea lui. Ca s-o îmbărbăteze, Sfântul Ambrozie i-a spus: „Fiul unor astfel de lacrimi, nu poate să piară".
 
Imaginea ȘTEFAN OPREA
de către ȘTEFAN OPREA- miercuri, 3 mai 2017, 23:01
Oricine

Școala și Sfânta Biserică – izvoarele mângâierii și ale fericirii sufletești

Prof. Pr. Dr. Ștefan Oprea

În ținutul Neamțului adăpostit sub mantia Carpaților, pe dealurile și văile printre care se strecoară de veacuri apa Bistriței, stă și astăzi peste vitregia vremurilor vechea cetate a Petrodavei, înnoită de generații și generații și presărată de biserici si școli, adevărate flori ale spiritualității și culturii românești.

Din copilăria petrecută la poalele Cetății Neamțului, port în cămara sufletului candela aprinsă a iubirii pentru aceste locuri pline de mireasma sacră a istoriei și pentru acest văzduh „tămâiet” cum zicea Eminescu, de rugăciune și trăire românească și creștinească a Neamțului.

Dintotdeauna m-am simțit adânc înrădăcinat în acest pământ udat de sângele răzeșilor de la Războieni, al plăieșilor de la Cetatea Neamțului și sfințit de cuvioșii pustnici care s-au perindat și nevoit în aceste locuri blagoslovite de Dumnezeu.

În aceste locuri străjuite de voievozi și de cuvioși, am fost hărăzit de Dumnezeu să ajung profesor la cele trei Seminarii Teologice. Pentru scurt timp am fost profesor la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț (anul școlar 1991 – 1992), apoi vreme de patru ani profesor la Seminarul Teologic „Cuvioasa Parascheva” de la Mănăstirea Agapia (1993 – 1997) și apoi din anul 1998 profesor la Seminarul Teologic „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Piatra Neamț.

În toți acești ani, cât am reușit, sau nu, să mă fac util elevilor, sunt destui cei care pot să analizeze, însă am căutat să dobândesc bucuria de a mă simți înțeles și folositor elevilor, pogorându-mă adesea în sufletul lor sincer și tineresc.

De multe ori, seminarul prezintă creștinismul ca estetism, artă, teorie, dogmă si uită miezul învățăturii lui Hristos care este trăirea puținului învățat.

Am încercat să le insuflu elevilor că viața creștină, fie ea privită de pe piedestalul preoției sau de pe treapta simplă a mireanului, este trăirea in Hristos, cu Hristos si pentru Hristos. Elevul seminarist, odată ajuns la Seminar se visează preot; însă își dă seama că acest vis este aproape imposibil de realizat. Motivele? Un labirint și un hățiș de cărări și motive… . Ca profesor nu o dată am fost pus in postura de a da un răspuns… . Mă întreb acum, la acest ceas aniversar, 20 de ani de la înființarea Seminarului Teologic de la Piatra Neamț, dacă i-am mulțumit cu valorile mele, cu răspunsurile la întrebările lor atât de îndrăznețe și multe… .

Am încercat să le vorbesc în graiul Patericului, alteori în graiul Apocalipsei și nu de cele mai puține ori în glasul ioaneic al iubirii lui Hristos.

Pe moment au fost oarecum mulțumiți iar „obișnuința” se instala din nou. Patericul cu pildele și întâmplările lui au avut darul de a răscoli totdeauna sentimentele și, ca după o furtună, sufletul se liniștește, devine mai bun, mai îngăduitor, mai nobil, ca apoi să reintre în cotidianul perfid. Modele Patericului au avut darul de a fi pentru elevii mei o revelație mai înaltă decât înțelepciunea și filosofia lumii. Patericul, în lumea noastră modernă, a reușit să dea elevilor aripi gândului, avânt imaginației, farmec tristeții, viață și bucurie și să-i înalțe spre tot ce este bun și frumos.

În toți acești ani petrecuți printre elevi m-am străduit să le fiu părinte și învățător, să-i ocrotesc, să-i îndrum pe o cale deloc înțeleasă de mulți tineri de astăzi și chiar și de unii dintre seminariști, cea a mântuirii sufletului.

Am căutat să le înțeleg vârsta și le-am spus adesea că cel mai frumos altar e sufletul unui om amărât alinat, care-i mulțumește lui Dumnezeu.

Mulți teologi de astăzi văd în preoție anturajul unei lumi așa zise „bune”, distracție cu tot ce implică aceasta: băutură, cafea, țigări, discuții interminabile, glume și tot mai puțini văd în preoție trăirea sau viața spirituală. Aceasta este drama de astăzi a majorității teologilor, din păcate alimentată de familie și de exemplele negative ale tagmei.

Am dorit să le încrustez în inimă că preoția trebuie să fie o grupare care se identifică cu zbuciumul sufletesc și cu necazurile și lipsurile poporului. Greu lucru să fie credibil datorită contextului… .Mai mult ca oricând astăzi trebuie reînviate valorile patristice – kalokagathia – Sfinților Părinți: binele, adevărul, frumosul și dreptatea… .

Seminarul a avut darul și de a uni, a trăi în comunicare, generând clipe frumoase și nobile.

Pentru toți: și noi ca dascăli și pentru elevi, toate iau calea amintirilor înscrise pe răbojul vremii.

În contrast cu frumusețea și nostalgia anilor de liceu, foști elevi au intrat într-o lume în care s-au învăluit cu ură, lipsă de respect, apostazie, indiferentism, fariseism, nepotism, sete de putere, dorința de îmbogățire, mândrie, trufie și multe altele… .

De toate acestea s-au lovit la orice pas și ce este foarte trist, le-au întâlnit și la unii oameni la care nu s-au așteptat.

Hristos însă ne iubește în mod egal pe toți, ne iese în întâmpinare ca la fiul risipitor și ne îmbrățișează cu îndurare.

Așadar viața noastră oscilează între Cruce și Înviere ! …

La acest popas festiv, la 20 de ani de la înființarea Seminarului Teologic de la Piatra Neamț, rog pe Dumnezeu să reverse harul Său peste toți profesorii, elevii și ostenitorii acestui locaș de cultură și spiritualitate și să-l ocrotească întru slava Numelui Său Cel lăudat în Sfânta Treime: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh !

 
Pagină: 1 2 ()